Datare
Începutul secolului XVIII; 1632 – conform tradiției locale, an înscris pe un mormânt
Cod LMI – AG-II-m-A-13722
Adresă
Sat Lipia, com. Săpata, județul Argeș
Tip de proprietate
Proprietate a Parohiei Ortodoxe Lipia, Protoieria Topoloveni
Istoric (persoane și evenimente asociate istoriei monumentului)
Biserica lemn din Lipia a avut hramul inițial „Sfântul Nicolae”. Biserica mai are și alte două hramuri relativ recente: „Cuvioasa Parascheva” și după 1940 – „Sf. Dumitru”. Anuarul din 1909 o amintește ca fiind „în ruină”, însă amplele lucrări ale colonelului Traian Pascal, în memoria familiei Budișteanu, au reușit să o salveze. Biserica poate fi identificată cu biserica „Sf. Nicolae” menționată de catagrafia Episcopiei Argeșului din anul 1824, care se afla pe moșia Alecului Ungurelu, aceasta fiind construită de săteni. Anul edificării bisericii de lemn se leagă de prezența lespezii de mormânt a Jupâniței Neacșa, din ianuarie 7141 (1633), ca și de crucea de pomenire a lui Pătru, cruce de mormânt, aflată tot în pronaos, spartă la brațul drept și pe verticală, afectând textul inscripției.
Descriere
Conform lui Radu Crețeanu, biserica de lemn „Sfântul Nicolae”, „Cuvioasa Paraschiva” aparține tipului cu plan dreptunghiular simplu și absidă nedecroșată Tip I B. Biserica cu un plan dreptunghiular, se compune din altar, naos și pronaos, peste care se înalță un turn cu rol de clopotniță. Altarul este cu plan poligonal cu cinci laturi, laturile de sud și nord fiind prelungiri ale laturilor naosului; unghiul dintre celelalte laturi fiind foarte larg reduce din adâncimea absidei. Este acoperit cu o boltă formată din intersecția unor semicilindri care au ca generatoare laturile absidei. Bolta este din scânduri așezate pe arce de lemn, cu câte un arc pe colțuri. Pe laturile de nord și sud bolta folosește retragerea prezentă în naos, care în fapt se prelungește până în altar. Pardoseala este din ciment. Altarul este despărțit de naos printr-o tâmplă din lemn.
Naosul este un spațiu dreptunghiular cu laturile de sud și nord mai lungi, dar cu proporții apropiate de pătrat. Este despărțit de altar printr-o tâmplă din lemn și de pronaos printr-un perete din lemn. Toți pereții sunt placați cu scânduri de lemn așezate vertical. Spațiul este luminat de câte două ferestre înguste aflate pe laturile de sud și de nord. Naosul este acoperit cu o boltă cilindrică retrasă pe o consolă față de linia pereților de sud și de nord, consolă care se continuă și în absida altarului. Scândurile bolții sunt puse pe lung și sunt unite cu șipci așezate longitudinal. Pardoseala este din plăci de gresie.
Pronaosul este un spațiu dreptunghiular acoperit cu un planșeu orizontal din lemn. Acesta comunică cu naosul printr-un gol de trecere care are deasupra o inscripție și prin alte două goluri de formă pătrată, aflate de o parte și alta. Spațiul este luminat de două ferestre înguste de lățimea unei scânduri cu care sunt placați pereții. Pe peretele de vest al pronaosului se află scara de acces la clopotniță.
Fațada de vest este simplă și asigură accesul în biserică printr-o ușă cu o inscripție la partea superioară. Biserica este ridicată pe un soclu de cărămidă tencuită, accesul se face printr-un pachet de 4 trepte. Pereți sunt din bârne de lemn chertat, îmbinate în coadă de rândunică. Acoperișul cu streașină largă este în patru ape, cu învelitoare din șiță. Deasupra pronaosului se ridică turnul clopotniță pe un eșafodaj din lemn. Turnul, care are pereții placați cu scânduri așezate vertical, cu goluri traforate pe fiecare latură, este acoperit cu o șarpantă piramidală și cu învelitoare din șiță. Turnul a fost încununat de o cruce din lemn din care s-a păstrat doar elementul vertical.
Fațada de nord este structurată pe trei registre formate din soclul de cărămidă tencuită, pereții din bârne de lemn chertat, îmbinate în coadă de rândunică și acoperișul cu învelitoare din șiță, care prin streașina foarte largă unifică întregul plan al bisericii. Două ferestre dreptunghiulare luminează naosul și una luminează pronaosul. Bârnele pereților aflate sub nivelul ferestrelor sunt dintr-un lemn, iar cele care constituie pereții naosului și pronaosului se îmbină prin intermediul unei bârne montant aflată în dreptul peretelui interior dintre naos și pronaos. Volumetria puternică creată astfel este străpunsă de verticala proporționată a turnului clopotniță. Coama acoperișului este protejată de un șorț metalic probabil rezultat al unei intervenții ulterioare.
Fațada estică este formată din cele trei laturi centrale ale absidei altarului. Pereții sunt din bârne de lemn chertat, îmbinate în coadă de rândunică, în axul laturii centrale se află o fereastră dreptunghiulară asemănătoare celor aflate în naos și pronaos. Se remarcă rezolvările streșinii cu bârnele încrucișate de la partea superioară scoase în consolă, ca element funcțional pentru susținerea unei dimensiuni mai mari pentru streașină, dar și ca element decorativ. Coama este încununată de o cruce din lemn.
Fațada de sud este structurată pe trei registre formate din soclul de cărămidă tencuită, pereții din bârne de lemn chertat, îmbinate în coadă de rândunică și acoperișul cu învelitoare din șiță. Două ferestre dreptunghiulare luminează naosul și una luminează pronaosul.
Componente artistice – Pictura
Pereții altarului, naosului și pronaosului sunt placați cu scânduri așezate vertical. Patrimoniul bisericii cuprindea icoane detașabile, dispuse, pe iconostasul de lemn, în două registre, dintre acestea, remarcându-se, prin acuratețea tratării scenelor biblice, icoanele semnate de pictorul Mazilescu, originar din Săpata, precum și mobilierul bisericesc: strane de lemn cu spătarul decupat în arcade semicirculare, sfeșnicele strunjite și pictate cu ornamente florale stilizate. Pe iconostasul de lemn rezervat primului registru se află icoanele Sfântului Nicolae, icoana Maicii domnului cu Pruncul, icoana Isus învățător și icoana Sfântului Ioan Botezătorul. Pe pereți pronaosului sunt icoane detașabile.
Tehnici de construcție
Biserica a fost construită din bârne de stejar cu grosimea de 12 cm, încheiate în coadă de rândunică și înnădite într-un stâlp vertical din zona peretelui dintre pronaos și naos. Tălpile sunt dintr-o bucată. Elementele de capăt ale bârnelor absidei altarului precum și elemente ale șarpantei asigură o lărgime considerabilă pentru streașină. Acoperișul are învelitoare de șindrilă.
Inscripții
Deasupra intrării se află inscripția:
„În memoria Elenei Budișteanu, a mamei ei Elena, a fraților ei Costică și colonelul Ion Budișteanu, a fiului ei Ion Bilciurescu, s-a reclădit acest sfânt locaș de colonelul Traian Pascal, cu hramul Sfântul Nicolae și Parascheva, anul 1923. Lipia”.
În naos există inscripția:
„Cu ajutorul Domnului s-a sfințit acest locaș în zilele….ai al păstoriei P.S. episcop Dionisie al Argeșului, 26 octombrie 1940”.
În pronaos, deasupra accesului în naos, se află inscripția:
„CU AJUTORUL LUI DUMNEZEU TERMINATU-SA ACEASTĂ SFÂNTĂ BISERICĂ DE COLONELUL TRAIAN PASCAL CU SOȚIA SA MARIA ȘI FIUL ION RADU CONTRIBUIND ȘI IONEL VIȘAN”.
Stare generală de conservare Arhitectura – Stare generală bună. Sunt necesare lucrări de refacere a învelitorii
Lucrări anterioare de restaurare – Secolul al XVIII-lea au fost efectuate lucrări în urma cărora biserica a fost resfințită în anul 1786;Mijlocul sec. al XIX-lea, s-au efectuat reparații și montarea unei tâmple noi;1923 au fost efectuate lucrări de salvare de către colonelul Traian Pascal. Este posibil ca în cadrul acestor lucrări să se fi realizat turnul clopotniță deasupra pronaosului. Sub pronaos a fost zidită o criptă în care se află două morminte ale Budiștenilor.
Iosef Kovacs, Arhitect