Datare
înc. sec. XIX
Cod LMI – AG-II-m-A-13624
Adresă
sat Cotmenița, comuna Băbana, Str. Monumentului 1, județul Argeș
Tip de proprietate
Parohia Cotmenița
Istoric (persoane și evenimente asociate istoriei monumentului)
Anul ridicării bisericii este incert. În Lista Monumentelor Istorice datarea monumentului este stabilită la începutul secolului al XIX-lea, datare preluată de la edițiile anterioare ale Listei, în baza bibliografiei existente. Atenta cercetare a acestei biserici poate identifica o dată anterioară luând în considerare faptul că pe o bârnă, din peretele de sud-est al altarului (la exterior), este săpat: „leat 7282” (1773-1774), precum și inscripţia de pe sudul naosului: „s-au făcut <la> leat 7336” (1827-1828). În anul 1828 s-a realizat consolidarea şi remanierea altarului, decalarea tâmplei faţă de linia decroşului, obţinându-se nişele proscomidiei şi diaconiconului, inscripţia fiind săpată pe o bârnă a nişei sudice. În secolul al XIX-lea, din nevoia de spaţiu, au fost efectuate următoarele lucrări: mutarea în faţă a peretelui de vest al navei, cu 1,40 m, incluzându-se în naos, din vechiul pronaos, doar un metru. Pereţii au fost prelungiţi, din cărămidă, ocupând, posibil, locul pridvorului. Restaurare din perioada 2009-2011 a remediat aceste modificări, s-a revenit la forma inițială a pridvorului.
Biserica de lemn a fost consolidată în 1974, prin fixarea în exteriorul pereţilor naosului a unor montanţi de lemn racordaţi transversal prin bare metalice la nivelul pardoselii şi al grinzilor de susţinere a arcelor dublou.
Descriere
Biserica se înscrie în planul dreptunghiular cu altarul poligonal decroșat, aparține tipului de biserică cu absida decroșată poligonală obișnuită, tip II a, conform tipologiei formulate de Radu Crețeanu. Biserica are un plan dreptunghiular, se compune din altar, naos și pridvorul deschis. Altarul are un plan poligonal cu cinci laturi, acoperit cu o boltă semicilindrică pe spațiul delimitat de laturile de sud și nord ale absidei. Bolta este din scânduri așezate orizontal pe arce de lemn pe cele trei laturi centrele ale absidei, iar între laturile paralele, bolta este cilindrică, racordată cu celelalte segmente ale bolții prin intermediul unui arc de sprijin.
Pardoseala este din dușumea așezată pe lung. Altarul este despărțit de naos printr-o tâmplă din lemn, păstrată parțial și este fixată de grinda aflată în spatele tâmplei.
Naosul este un spațiu dreptunghiular cu laturile de sud și nord mai lungi luminat de două mici ferestre dreptunghiulare pe latura de sud și de o fereastră pe latura de nord în apropierea tâmplei. Naosul este despărțit de altar printr-o tâmplă din lemn și de pronaos printr-un perete din bârne de lemn. Este acoperit cu o boltă cilindrică ridicată retras de la zidurile de nord și sud, sprijinită pe doua arce transversale din lemn la capete și pe un arc dublou în centru sprijinit la rândul său pe câte o consolă de lemn aflate la nord și la sud. Legătura cu pronaosul se face printr-un gol de ușă cu toc de lemn și prin două goluri aflate de o parte și alta a accesului. Pardoseala este din dulapi de lemn așezați longitudinal.
Pronaosul este un spațiu dreptunghiular îngust cu laturile lungi formate de pereții despărțitori dinspre naos și pridvor. Peretele dintre pronaos și naos este din bârne de lemn. Spațiul este acoperit cu o boltă semicilindrică asemănătoare celei din naos, dar cu o deschidere mai mică. Este luminat de o fereastră aflată pe latura de sud.
Pridvorul este un spațiu deschis susținut pe o structură formată din 4 stâlpi de lemn liberi pe latura de vest și 2 console pe peretele pronaosului. Stâlpii sunt așezați pe talpa bisericii, iar parapetul este format din șipci așezate vertical.
Elevație – Exterior
Fațada de vest este dominată de prezența pe un soclu de piatră a pridvorului deschis cu coloane de zidărie tencuite. Cei 4 stâlpi de lemn liberi pe latura de vest susțin acoperișul în patru ape cu învelitoare de șiță cu streașina largă.
Fațada de nord este marcată de soclul de piatră ce înlocuiește, după restaurare, vechiul soclu de cărămidă. Fațada este simplă, doar cu o fereastră dreptunghiulară îngustă, aflată spre est în apropierea cafasului. Acoperișul este simplu, în patru ape, biserica nu are turn clopotniță.
Fațada estică este formată din cele trei laturi centrale ale absidei altarului. În axul fațadei se află o fereastră care permite luminarea absidei altarului. Acoperișul este unitar cu muchiile racordate care asigură continuitatea suprafeței formată de învelitoarea de șiță. Se remarcă intersecția de bârne ieșite în consolă pentru a susține cosoroabele, procedeu tehnic având și valențe estetice. Coama este încununată de o cruce metalică.
Fațada de sud este simplă, structurată identic cu fațada nordică, dar cu prezența a două ferestre care luminează naosul.
Biserica nu păstrează urme de pictură murală.
Tehnici de construcție
O particularitate constructivă a edificiului constă în absenţa temeielor masive de lemn care constituie, în construcţii similare, un element primordial de rezistenţă. Plasarea pereţilor de lemn direct pe „ţoclul” construit din cărămidă cu liant de var negru reprezintă o modalitate constructivă rar utilizată, a cărei consecinţă în timp s-a relevat prin tendinţa de detaşare laterală a pereţilor, cu toate că aceştia sunt încheiaţi în „ţincuri”.
Inscripții – pe latura exterioară sudică a naosului, „văleat 7336” (=1828).
Inscripție pe peretele exterior sud-estic al absidei altarului indică: „leat 7282 (=1774)”.
Stare generală de conservare
Stare foarte bună în urma lucrărilor de restaurare
Lucrări anterioare de restaurare – Biserica de lemn a fost consolidată în 1974, prin fixarea în exteriorul pereților naosului a unor montanți de lemn racordați transversal prin bare metalice la nivelul pardoselii şi al grinzilor de susținere a arcelor dublou.
Iosef Kovacs, Arhitect