Datare
înc. sec. XIX, 7317 (1809);
Cod LMI – AG-II-m-A-13410
Adresă
Pitești, Str. Doja Gheorghe 41, în incinta Universităţii Piteşti, județul Argeș
Tip de proprietate
Paraclis Universitar, Universitatea Pitești
Istoric (persoane și evenimente asociate istoriei monumentului)
Biserica de lemn din satul Cotmeana, comuna Stolnici, conform tradiției locale a fost edificată în prima jumătate a secolului al XVIII-lea. O inscripţie incizată pe peretele sudic al naosului indică „leatul 7317 – 1809, în zilele lui Alexandru Pavlovici”.
În anul 1980 a avut loc o operațiune de consolidare a bisericii, finanțată de Parohia Cotmeana, în urma căreia, datorită unor lucrări neconforme, s-au pierdut unele inscripții care ar fi putut sta mărturie pentru anul edificării bisericii.
Autor – O inscripție chirilică lacunară – din cauza degradării bârnei de pe peretele sudic al naosului, în exterior, pe care a fost incizată − ar putea reprezenta, într-o interpretare incertă, consemnarea numelui unui meșter sau comanditar: „Să ştie <…> Badea”.
Ctitor – Necunoscut
Meșter – Necunoscut.
Pictor – Zugravul Petre al cărui nume a fost înscris pe filactera proorocului Ezechil reprezentat în galeria personajelor biblice de pe peretele exterior sudic. Pictura murală nu se mai păstrează.
Descriere
Conform lui Radu Crețeanu, biserica aparține tipologiei cu plan dreptunghiular simplu, cu absida altarului decroșată, Tip II a.
Biserica are un plan dreptunghiular, se compune din altar, naos, pronaos și pridvor deschis.
Planimetric, biserica este de formă dreptunghiulară alungită cu absida altarului decroşată poligonal cu 5 laturi și cu pridvor deschis pe latura vestică.
Altarul este cu plan poligonal cu cinci laturi, acoperit parțial cu o boltă semicilindrică, combinată pe latura de est cu o boltire cu aspect sferic sprijinită pe două arce corespunzătoare muchiilor estice ale absidei, acestea la rândul lor sprijinindu-se pe un semi arc prin care se face racordarea la bolta cilindrică. Pardoseala este din lemn acoperit integral cu mochetă textilă. Altarul este despărțit de naos printr-o tâmplă de lemn.
Naosul este un spațiu dreptunghiular cu laturile de sud și nord mai lungi. Naosul este despărțit de altar printr-o tâmplă din bârne de lemn și de pronaos printr-un perete din lemn cu un gol de trecere în ax. Naosul este acoperit cu o boltă cilindrică ridicată retras pe două bârne care asigură reducerea deschiderii arcului bolții. În naos, bolta semicirculară este sprijinită pe un arc dublou din stejar ale cărui capete se articulează pe cununa pereților longitudinali, în zona mediană a naosului prin intermediul unor console cioplite în zimți, fiecare fațetă rezultată fiind decorată diferit, cu cercuri concentrice cu romburi, linii oblice paralele. Legătura cu pronaosul se face printr-un gol cu deschidere mare cu toc de lemn. Pardoseala este de lemn acoperit integral cu mochetă textilă.
Pronaosul este un spațiu dreptunghiular cu laturile lungi formate de pereții despărțitori dinspre naos și pridvor. Spațiul este acoperit cu un planșeu din scânduri de lemn pe grinzi de lemn.
Pridvorul– este un spațiu deschis, pe structură de stâlpi și grinzi din lemn închis după strămutare cu o tâmplărie montată la fața interioară a structurii de lemn a pridvorului. Plastica ornamentală a monumentului este remarcabilă. Ancadramentul portalului bisericii excelează sub aspect decorativ, prin remarcabila compoziție rezultată din asocierea unor motive frecvent utilizate în construcțiile ecleziastice din Argeș: rozete, dinți de fierăstrău, torsade.
Elevație – Exterior
Fațada de vest este dominată de prezența pe un soclu de cărămidă a pridvorului deschis. Refacerea integrală a pridvorului deschis susţinut pe patru stâlpi frontali şi pe doi stâlpi laterali sculptaţi în variate motive ornamentale inspirate din vastul registru decorativ al bisericilor de lemn din zonă, stâlpi fixaţi pe temelie, iar în partea superioară, în fruntarul cu decupeuri ample imaginând „flori de crin” decorat, prin incizie, în simboluri solare, a conferit plasticii arhitecturale a monumentului valențe artistice remarcabile. Obiectivul strămutat este radical diferit sub aspectul elevaţiei amplificate prin construirea din scânduri groase de stejar a unei turle octogonale fixate pe un tambur pătrat deasupra pronaosului, prevăzute cu deschideri practicate în partea superioară a acesteia pentru asigurarea iluminării interiorului bisericii. Turla nu are rol de clopotniță, aceasta fiind amplasată la sud-vest de biserică.
Fațada de nord este structurată pe trei registre formate din soclul evazat din cărămidă, pereții exteriori și acoperișul în patru ape cu învelitoare din șiță care prin streașina foarte largă unifică întregul plan al bisericii. Se creează astfel o volumetrie puternică care este străpunsă de verticala turnului clopotniță, realizat ca o interpretare în lemn a arhitecturii de zidărie.
Fațada de est este formată din cele trei laturi centrale ale absidei altarului, iar jocul spectaculos al intersecțiilor capetelor de grinzi de la partea superioară completată de dimensiunea impozantă a streșinii conferă o personalitate aparte, dar și monumentalitate bisericii. Acoperișul este unitar cu muchiile racordate care asigură continuitatea suprafeței formată de învelitoarea de șiță. Coama este încununată de o cruce metalică.
Fațada de sud este structurată pe trei registre formate din soclul evazat din cărămidă, pereții exteriori și acoperișul în patru ape cu învelitoare din șiță care prin streașina foarte largă unifică întregul plan al bisericii. Pe fațada sudică cât și pe cea nordică se pot citi funcțiunile interioare pornind de la altar, naos, pronaos și pridvor prin diferențierea dată de poligonul altarului, decroșul creat între absida altarului și naos și de schimbarea de material în cazul pridvorului.
Componente artistice – Pictura
Pictura murală completa ansamblul decorativ al acestui important monument ecleziastic din lemn. Din păcate, strămutarea unui obiectiv de acest gen implică, sub aspectul conservării picturilor murale, înregistrarea unor pierderi ireparabile, în ciuda efortului susţinut de recuperare a unor scene semnificative din ansamblul său. Pictura murală de la Biserica de lemn Cotmeana, care data din anul 1869 − opera unui zugrav talentat, Petre, al cărui nume a fost înscris pe filactera proorocului Ezechil reprezentat în galeria personajelor biblice de pe peretele exterior sudic, se caracteriza printr-o gamă cromatică relativ redusă.
Componente artistice – Sculptură
Plastica ornamentală a monumentului este remarcabilă. Ancadramentul portalului bisericii excelează sub aspect decorativ, printr-o compoziţie rezultată din asocierea unor motive frecvent utilizate în construcţiile ecleziastice din Argeş: rozete, dinţi de fierăstrău, torsade. Un motiv de sorginte populară folosit cu precădere în decorarea obiectelor de uz gospodăresc − motivul astral − conceput sub forma „roţii solare” incizate pe ancadramentul accesului din pronaos în naos prezintă, conform tradiţiei, o valoare magică, atribuindu-i-se un rol protector. Ornamentele geometrice formate din linii paralele sau întretăiate, preluate de către meşterii cruceri din repertoriul decorativ al lacrelor ţărăneşti, realizate în tehnica inciziei sunt distribuite pe capetele în retragere ale consolelor, precum şi pe portalul menţionat, al cărui ansamblu ornamental este completat cu un element decorativ: „dintele de lup”.
De factură populară, motivul „capetelor de cai” apare stilizat, în special, la extremităţile grinzilor transversale.
Registrul elementelor de ornamentică este completat prin grilajele metalice ale ferestrelor şi prin crucile fixate în coama acoperișului, piese remarcabile atestând gradul de dezvoltare a feroneriei populare în zonă.
Tehnici de construcție
Sub raport constructiv, biserica de lemn a prezentat, în forma sa iniţială, un soclu format din cărămidă cu liant din var „negru”, pe care erau fixate „tălpile” de stejar, a căror lungime coincide cu dimensiunile longitudinale ale naosului şi pronaosului.
Corpul construcţiei este realizat prin suprapunerea cununilor din „ostreţe” de secţiune rectangulară, la care se racordează „în cheie” pereţii transversali şi, în „coadă de rândunică”, pereţii absidei altarului.
Sistemul de acoperire interioară este realizat sub forma unei bolţi semicilindrice longitudinale din blăni de stejar prinse în cuie de lemn şi susţinute pe peretele despărţitor dintre pronaos şi naos.
În naos, bolta semicirculară este sprijinită pe un arc dublou din stejar ale cărui capete se articulează pe cununa pereţilor longitudinali, în zona mediană a naosului
Inscripții
O inscripţie incizată pe peretele sudic al naosului indică „leatul 7317 – 1809, în zilele lui Alexandru Pavlovici”
O inscripţie chirilică lacunară ar putea reprezenta, consemnarea numelui unui meşter sau comanditar: „Să ştie <…> Badea”.
Stare generală de conservare
Biserica se prezintă în stare foarte bună
Lucrări anterioare de restaurare
– În 1980 a fost executate lucrări de reparații de către parohia Cotmeana.
– 1996 a fost mutată și restaurată pe actualul amplasament.
Iosef Kovacs, Arhitect