biserici din argeș


Bisericile de lemn sunt printre cele mai vechi mărturii culturale și spirituale ale așezărilor românești, reprezentând chintesența practicilor materiale și imateriale transmise din generație în generație, specifice anumitor regiuni. Construite de obicei pe locuri înalte, acestea sunt înconjurate de cimitirele satelor și fostelor cătune - odată numeroase în special în zonele subcarpatice. Tehnica de construcție include în general soclu din zidărie de piatră sau cărămidă, grinzi de stejar îmbinate în coadă de rândunică și acoperiș din șarpantă de lemn cu învelitoare de șiță. Pictura murală, păstrată fragmentar în unele cazuri, ilustrează scene biblice, dar și detalii din viața cotidiană a comunităților (vestimentație, natură). Priceperea meșterilor locali (zidari, dulgheri, șițari, zugravi etc.) se reflectă atât sub aspect arhitectural, cât și stilistic, prin motive decorative tradiționale sculptate sau pictate. În Muntenia, și îndeosebi în actualul județ Argeș, există 28 de biserici de lemn, clasate în Lista Monumentelor Istorice, dintre care 3 au fost strămutate din județele Vâlcea și Maramureș. Cea mai veche biserică datează, conform tradiției locale, din secolul al XVII-lea și se află în satul Lipia, comuna Săpata.

Datele istorico-geografice referitoare la limitele de județe sunt preluate din proiectul RoHGIS (2016-23).