Biserica de lemn „Sf. Gheorghe” – Bascov

Datare

prima jum. a sec. XVIII

Cod LMI – AG-II-m-A-13471

Adresă

sat Bascov, com. Bascov, 168A

Tip de proprietate

Proprietate a parohiei ortodoxe Bascov

Istoric (persoane și evenimente asociate istoriei monumentului)

În perimetrul comunei Bascov găsim și cea mai veche așezare atestată pentru prima oară în scris în anul 1421, sub denumirea de satul Bațcov. După o perioadă de șapte ani, adică în anul 1428, el apare sub denumirea de Bascov, într-un act dat de domnitorul Dan al II-lea, prin care se împroprietărește numitul Dragomir cu mai multe proprietăți din zonă. În comuna Bascov se află bisericile de lemn „Sfântul Gheorghe” (prima jumătate a secolului al XVIII-lea) din Bascov și „Adormirea Maicii Domnului” (1795) din Glâmbocu, monumente istorice. Biserica „Sfântul Gheorghe” a fost ridicată între anii 1730-1750, de către Martin Buliga din Pitești. Catagrafia din 1824 o localizează la Gura Bațcovului, pe moșia serdarului Grigorie Drugănescu. Numele acestui negustor piteștean este legat și de zidirea Schitului Buliga, în 1745. Inițial, biserica prezenta un plan dreptunghiular, având o absidă poligonală pe latura vestică a acesteia, compartimentele de ritual, fiind separate prin ziduri de cărămidă. Lăcașul de cult a fost refăcut succesiv, în anii 1875, 1939, 1942 și 1971. În secolul al XIX-lea, biserica a fost extinsă, prin construirea unui pridvor deschis. Pictura murală a lăcașului de cult, realizată în frescă de către un zugrav anonim s-a conservat pe tâmplă, iar în pridvorul bisericii, se păstrează o pictură din anul 1875, realizată de către zugravii Apostol Voiculescu și Ilie Petrescu.

Ctitor – Martin Buliga, negustor din Pitești

Pictor – zugravii Apostol Voiculescu și Ilie Petrescu (în 1875);

Descriere

Biserica are un plan dreptunghiular al navei, cu altar retras, poligonal cu cinci laturi și pronaos, de asemenea poligonal, cu trei laturi. Nișa pentru proscomidie a fost obținută prin alungirea laturii nordice de la planul tâmplei. Nava este acoperită prin boltă semicirculară retrasă, printr-o bârnă pe console. Pereții au fost tencuiți, iar cei ai pronaosului, căptușiți cu cărămidă. Inițial deschis, cu stâlpi cilindrici, pridvorul a fost și el zidit. Ușile împărătești păstrează pictură înfățișând Buna Vestire, pe David și pe Solomon. De asemenea, ferestrele au cadre sculptate, deosebit de frumoase, niciuna dintre cele șase neavând aceeași decorațiune.

Tehnici de construcție

Grinzile de lemn din stejar, corespunzătoare lungimii bisericii, sunt îmbinate, după sistemul denumit „coadă de rândunică”, soclu din zidărie, pereți tencuiți și văruiți.

Inscripții

Pe spatele canatului din dreapta al ușilor împărătești: „Anul 1832 mart(ie) 20, aceste doao sfin(te) uși, împreună și cu sfântul steag s-au făcut prin osârdiiași cheltuiala părintelui popa Constandin Păiușăscu, ca să le fie spre pomenirea sufletelor lor. Voico zograf, orașu Pitești”

Stare generală de conservare – proastă

Lucrări anterioare de restaurare           

-1875 – lucrări de pictură;

-1939 – lucrări de reparații;

-1942-1943 – lucrări de restaurare întreprinse de Comisiunea Monumentelor Istorice;

Cosmin Bloju, Consilier Patrimoniu și Monumente Istorice