Datare
sec. XIX
Cod LMI
AG-II-m-B-13623
Adresă
Sat Cotmeana, com. Stolnici, Str. Popîrţeşti 50, județul Argeș
Tip de proprietate
Parohia Stolnici
Istoric (persoane și evenimente asociate istoriei monumentului)
Prin tradiție ctitorirea bisericii de lemn din Cotmeana cu hramul „Cuvioasa Paraschiva” aparține hatmanului Corbu, din oastea lui Mihai Viteazul. Biserica menționată în anuarul din 1909 ca fiind reparată în 1874, devine filie la parohia Fâlfani. Tencuiala, de pe fața exterioară a bârnelor, din 1874, nu permite verificarea ipotezei adăugirii pronaosului, la mijlocul secolului al XVIII-lea, sau în 1803, rămânând în modelul inițial, fără clopotniță.
În 1996, acoperișul monumentului a fost reparat, fiind schimbată șița. În perioada 2005 – 2008 a fost refăcută pictura exterioară. Ctitor estehatmanul Corbu, din oastea lui Mihai Viteazul (prin tradiție orală).
Descriere
Biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva” de la Cotmeana aparține tipului de biserică cu absida decroșată poligonală și pronaos lărgit, tip III a, tip unic în bazinul Argeșului conform tipologiei formulate de Radu Crețeanu. Biserica are un plan dreptunghiular, se compune din altar, naos, pronaos și pridvorul deschis. Clopotnița se află într-un foișor separat situat la sud-vest de biserică. Altarul are un plan poligonal cu cinci laturi, decroșat față de naos, acoperit cu o boltă semicilindrică pe spațiul delimitat de laturile de sud și nord ale absidei. Pe zona aflată deasupra celorlalte trei laturi acoperirea este orizontală. Bolta este din scânduri așezate longitudinal. Nu există pictură murală. Pardoseala este din piatră. Iluminarea se realizează printr-o fereastră dreptunghiulară amplasată în axul peretelui estic al absidei și o fereastră aflată în zona proscomidiei. Absida altarului este despărțită de naos printr-o tâmplă din lemn de stejar și este fixată de grinda aflată în spatele tâmplei.
Naosul este un spațiu dreptunghiular cu laturile de sud și nord mai lungi, luminat de o fereastră dreptunghiulară pe latura de sud și de o fereastră practicată într-o ușă aflată pe latura de nord în apropierea tâmplei. Naosul este despărțit de altar printr-o tâmplă din lemn și de pronaos printr-un perete din bârne de lemn netencuite.
Naosul este acoperit cu o boltă cilindrică cu nașterea ușor retrasă de la zidurile de nord și sud, sprijinită pe doua arce transversale din lemn la capete și pe un arc dublou în centru. Legătura cu pronaosul se face printr-un gol de ușă cu toc de lemn. Pardoseala este din piatră.
Pronaosul este un spațiu dreptunghiular cu laturile lungi formate de pereții despărțitori dinspre naos și pridvor. Peretele dintre pronaos și naos este din bârne de lemn netencuite. Spațiul este acoperit cu o boltă semicilindrică asemănătoare celei din naos, retrasă de la linia pereților, fiind așezată pe dulapi lați și arce la capetele bolții și un arc în centrul acesteia.
Pridvorul – este un spațiu deschis pe structură formată din 4 coloane libere pe latura de vest, așezate pe un parapet masiv din zidărie tencuită. Coloanele sunt unite la partea superioară prin arce curbe aplatizate.
Accesul se face prin traveea centrală de pe latura de vest a acestuia prin intermediul a trei trepte. Structura pridvorului este compusă din patru coloane pe latura de vest, cu baze late de formă pătrată în plan. Pridvorul asigură accesul în biserică printr-un gol de ușă fără ancadrament. Pridvorul este acoperit cu o boltă cilindrică cu generatoarea pe direcția nord-sud.
Elevație – Exterior
Fațada de vest este dominată de prezența pe un soclu masiv de cărămidă a pridvorului, deschis cu coloane de zidărie tencuite. Cele 4 coloane libere de pe latura de vest sunt unite la partea superioară prin arce curbe aplatizate. Acoperișul cu învelitoare de șiță are streașina foarte largă, ce se termină la partea superioară cu două cruci la capetele coamei.
Fațada de nord este structurată pe trei registre formate din soclul de cărămidă puternic evazat față de linia zidăriei, mai scund decât parapetul pridvorului, zidăria cu pictură exterioară și acoperișul cu învelitoare din șiță, care prin streașina foarte largă unifică întregul plan al bisericii. Se creează astfel o volumetrie puternică cu dominanta orizontală. Latura de nord a absidei altarului are o fereastră în zona proscomidiei, iar pe peretele naosului, în apropierea tâmplei se află o ușă cu supralumină.
Fațada de est este formată din cele trei laturi centrale ale absidei altarului, este îmbrăcată în cărămidă tencuită, pictată. În axul fațadei se află o fereastră care permite luminarea absidei altarului. Acoperișul este unitar, cu muchiile racordate, care asigură continuitatea suprafeței formată de învelitoarea de șiță. Coama este încununată de o cruce metalică.
Fațada de sud este structurată pe trei registre formate din soclul de cărămidă, zidăria cu pictură exterioară și acoperișul cu învelitoare din șiță care prin streașina foarte largă unifică întregul plan al bisericii. Se creează astfel o volumetrie puternică care este străpunsă de verticala bine proporționată a turnului clopotniță. Pe fațada sudică cât și pe cea nordică se pot citi funcțiunile interioare pornind de la altar, naos, pronaos și pridvor prin diferențierea dată de poligonul altarului, decroșul creat între absida altarului și pronaos și de supralărgirea pronaosului.
Componente artistice
Pentru pictura tâmplei – Icoana Maica Domnului cu Pruncul şi arhangheli, datată leat 7254 (1745-1746). Din altar, pe fața dinspre altar a tâmplei, se constituie într-un martor al întregii tâmple din acea vreme. Este posibil ca și alte icoane să aibă pictură pe ambele feţe, veche, spre altar, de sfârșit de secol XIX, spre naos. Icoana în discuție are aceeași reprezentare pe ambele fețe. Din puținele fragmente rămase pe ea, am încercat analogii cu pictura ușilor împărătești, de certă factură post brâncovenească. Decorul arhitectural, amplu şi rafinat, urcă până la vârful uşciorului (sculptat în „frânghie”), mărginit de crestături unghiulare. Maria şi arhanghelul, din Blagoveştenie, cu chipuri încântătoare, stau în fața primului ansamblu arhitectural, în cel din registrul superior, ivindu-se Samson şi David.
Pridvor, exterior – Pictura refăcută în perioada 2005 – 2008
Tehnici de construcție
La alcătuirea pereților au fost folosite bârne late, încheiate probabil în coadă de rândunică. Pe tot perimetrul exterior a fost aplicată o cămășuială de cărămidă, ulterior tencuită și pictată.
Stare generală de conservare
Biserica prezintă o stare bună a materialelor, învelitoarea de șiță este degradată și necesită schimbare. La structură nu sunt degradări vizibile, iar catapeteasma are nevoie de lucrări de restaurare.
Lucrări anterioare de restaurare
– 1803, modificări ale tâmplei, piesele vechi ale acesteia fiind așezate în pronaos.
– 1874 când biserica a fost supusă renovării, ce a constat în îmbrăcarea pereţilor la exterior cu cărămidă și realizarea unei picturi murale
– 1995, acoperișul monumentului a fost reparat, fiind reînvelit cu şiţă.
– 2002 – 2008 Repictarea exteriorului
Iosef Kovacs, Arhitect