Datare
1806
Cod LMI – AG-II-m-A-13827
Adresă
Str. Valea Cucii Deal, nr. 40, sat Valea Cucii, com. Cuca
Tip de proprietate
Proprietate a parohiei ortodoxe Valea Scheiului
Istoric (persoane și evenimente asociate istoriei monumentului)
Prima mențiune documentară a comunei Cuca este 1 septembrie 1545 (hrisov emis de cancelaria voievodului Mircea Ciobanu). Valea Cucii este unul dintre cele paisprezece sate ale comunei. Lăcașul mai este cunoscut și ca „biserica de la Gruiul Înalt”, fiind ridicată pe moșia Mănăstirii Hurezi. Biserica a fost construită între anii 1805-1806, în vremea lui Alexandru Ipsilanti, de către obștea satului, din rândul căreia se evidențiază Ionu Săteanul. Anii în care au avut loc reparații sunt incizați în pridvor („16 martie 1846”) sau pe soclul de piatră („1906” și „1936”). Un panou din lemn este dedicat evidențierii unor ample lucrări de renovare, care s-au încheiat în data de 23 aprilie 1948, în vremea Episcopului Iosif Gafton al Argeșului, preot fiind Alecsandru I. Oncescu. Dintre cei mai importanți contribuitori este amintit Marin Broșteanu, urmat de ceilalți enoriași. În 1980 este învelită cu șiță măruntă de stejar.
Ctitor
Ionu Săteanul, așa cum este menționat în pomelnicul de la proscomidiar, alături de care au contribuit aproximativ alte 40 de persoane (preoți și credincioși), cărora le sunt păstrate numele în același loc.
Pictor
– Dumitru zugrav, Calciu zugrav (ale căror nume apar pe icoanele pictate între 1806-1878).
Descriere
Planul bisericii din Valea Cucii este similar celorlalte biserici-monument din comuna Cuca, dreptunghiular, cu absida altarului decroșată, poligonală și cu pridvor deschis pe vest. Deasupra pridvorului se înalță o turlă-clopotniță închisă. În zona absidei decroșate, între brâul median și soclu s-au adăugat poale din șiță (pe un singur rând) pentru protecția zonei inferioare. De asemenea, la interior prezintă un arc la bolta naosului, cu profil în „frânghie”, suită de chenare de „zimțișori”, pe console „cap de cal”. Brâul median cu motivul frânghiei înconjoară exteriorul bisericii, capetele alcătuind lângă intrare o compoziție având în centru, deasupra ușii, crucea, iar în laterale, lalele. Prispa are fruntarele cu crestături adâncite, asemenea coarnelor de berbec. Tot la nivelul pridvorului deschis, stâlpii au fie formă de fus poligonal, fie cu torsade, cu baze și capiteluri ce abundă în crestături alveolare. La interior, stranele sunt și ele frumos sculptate, cu păsări în zona spătarelor, dar și cu motivul „cap de cal”. Tot în interior se păstrează un inventar bogat de pictură, atât în zona tâmplei cât și a pronaosului, acolo unde sunt mai multe icoane. De asemenea, ușile împărătești sunt sculptate bogat și pictate. Au rămas numeroase semnături de pictori, precum „Calciu zugrav 7314”, „Dumitru zugravu ot Schei”, „s-au dăruit de Dimitrie Zugrav”.
Tehnici de construcție
Grinzile de lemn din stejar, corespunzătoare lungimii bisericii, sunt îmbinate cu dibăcie, după sistemul denumit „coadă de rândunică”, soclu din zidărie, tencuit și văruit.
Inscripții
1. la proscomidiar, pomelnicul din 1806, realizat cu ocazia ridicării bisericii (1805 septembrie 1 – 1806 august 31 (7314). Ion, Voica, Ene ș.a.)
2. în pridvor, un panou de lemn consemnează data 23 aprilie 1948 terminării unor ample lucrări de renovare, precum și pe cei care au contribuit („În numele Sf. Treime sa redeschis sfânta biserică a filialei Valea Cucii…” ș.a.m.d.)
3. „Dumitru zugravu ot Schei” pe icoana reprezentându-i pe Sfinții Constantin și Elena din pronaos.
4. Pe ușile împărătești „Calciu zugrav 7314”.
Stare generală de conservare
bună
Lucrări anterioare de restaurare
-1846, 1906, 1936 (lucrări neprecizate)
-1948 ample lucrări de renovare.
-1980 schimbată șița.
-2018 – lucrări la nivelul pardoselii.
Cosmin Bloju, Consilier Patrimoniu și Monumente Istorice