Datare
1773
Cod LMI – AG-II-m-A-13609
Adresă
Oraș Costești, cart. Telești, județul Argeș
Tip de proprietate
Proprietate a parohiei ortodoxe Costești – Telești, Protoieria Costești
Istoric (persoane și evenimente asociate istoriei monumentului)
O inscripție aflată pe cadrul de lemn al accesului în biserică nu poate fi luat în considerare din cauza grafiei folosite, care tipologic este de dată mai recentă, chiar dacă elementele de planimetrie și de tehnică folosite poate conduce la o datare în sec. al XVII-lea (1688). Inscripția care cuprinde datarea la 1773 se referă la unele lucrări de acoperire și la donatori.
Descriere
Conform lui Radu Crețeanu, biserica se încadrează tipologiei cu plan dreptunghiular simplu și absidă decroșată rectangulară cu trei laturi.
Planul cu contur rectangular și cu absidă decroșată de aceeași formă este considerat, în contextul construcțiilor ecleziastice, un tip arhaic ce trimite datarea construcției în secolul al XVII-lea sau începutul secolului al XVIII-lea.
Biserica de plan dreptunghiular, se compune din altar, naos și pronaos și pridvor adăugat ulterior. Aspectul actual al bisericii de lemn cu pridvor se datorează unei consolidări a streșinii pe latura de vest cu ajutorul unor pilaștri, care susțin elementele degradate de lemn, aflate în consolă.
Altarul este cu plan poligonal cu patru laturi, acoperit cu plafon drept din scânduri deasupra proscomidiei și parțial pe latura de est, iar până la tâmplă este acoperit cu o boltă cilindrică din dulapi de lemn. Pereții sunt din bârne de lemn netencuite. Pardoseala este din placi de gresie. Altarul este despărțit de naos printr-o tâmplă din lemn la care se păstrează doar partea superioară. Nu sunt urme de pictură murală.
Naosul este de formă dreptunghiulară, fiind despărțit de altar printr-o tâmplă din lemn. El este acoperit cu o boltă cilindrică retrasă de la linia pereților de nord și sud, sprijinită pe un arc dublou transversal din lemn, cere la rândul lui sprijină pe două console terminate cu motivul decorativ al capului de cal. Pereții naosului nu sunt pictați, aici se află doar icoane mobile. Două goluri de fereastră una pe latura de sud și o fereastră îngustă pe latura de nord asigură iluminatul naosului. Legătura cu pronaosul se face printr-un gol cu ancadrament de lemn. Pardoseala este din gresie ceramică.
Pronaosul este un spațiu dreptunghiular cu laturile lungi formate de pereții despărțitori dinspre naos și pridvor. Spațiul este acoperit cu o boltă semicilindrică asemănătoare celei din naos, retrasă față de linia pereților. Este sprijinită pe un arc dublou din lemn la capătul dinspre vest.
Pridvorul– nu este practic un pridvor, este o soluție de consolidare a unei streșini puternic ieșită în consolă care din cauza degradărilor de materiale a trebuit să fie sprijinită pe patru stâlpi. Accesul se face prin golul de ușă aflat în axul peretelui vestic.
Elevație – Exterior
Fațada de vest este dominată de prezența evazării acoperișului în patru ape cu învelitoare de șiță, streașina foarte largă pe latura de vest fiind sprijinită de patru stâlpi montați cu ocazia unor lucrări de consolidare.
Fațada de nord este structurată pe trei registre formate din soclul de cărămidă, betonat și tencuit cu ocazia unor lucrări recente de reparații. Se remarcă prezența pe fațada de nord a ferestrei originale realizată dintr-un lemn cu gol dreptunghiular pe centru. Soclul este evazat față de linia pereților astfel formându-se o banchetă perimetrală bisericii. Acoperișul este o șarpantă în patru ape cu învelitoare din șiță, care prin streașina perimetrală foarte largă, unifică întregul plan al bisericii. Se creează astfel o volumetrie puternică generată de volumul acoperișului.
Fațada de est este formată din laturile absidei altarului. Acoperișul este unitar cu muchiile racordate asigurând continuitatea suprafeței formată de învelitoarea de șiță. Coama este încununată de o cruce metalică.
Fațada de sud este structurată pe trei registre, similar fațadei de nord cu deosebirea că pe această fațadă golul de fereastră ce luminează naosul este modificat. Pe fațada sudică cât și pe cea nordică se pot citi funcțiunile interioare pornind de la altar, naos, pronaos și pridvor prin diferențierea dată de poligonul altarului, decroșul creat între absida altarului și pronaos și de stâlpul care marchează peretele despărțitor dintre naos și pronaos.
Componente artistice – Pictura
Naos – Iconostasul păstrează un fragment la partea superioară. Conceput simetric, prin raportarea la o cruce de lemn aplicată, pe care este imaginată „Răstignirea Domnului”, încadrată, sub brațele transversale ale acesteia, de două molenii dispuse paralel, cu reprezentarea „Maicii Domnului” şi a „Sf. Ioan Evanghelistul”, programul iconografic constă din înfățișarea în medalioane circulare a apostolilor și evangheliștilor şi din scene religioase figurate pe icoane detașabile. Medalioanele din registrul superior sunt realizate pe un fond albastru închis, punctat de stele albe sugerând bolta cerească, restul medalioanelor (opt) se proiectează pe un galben intens, amplu decorat prin reproducerea în spațiile libere dintre medalioane a unor motive de inspirație viticolă.
Componente artistice – Sculptură
În afara motivului decorativ al capului de cal prezent în naos cu rolul susținerii arcului dublou al bolții de lemn nu se regăsesc alte elemente sculpturale.
Tehnici de construcție
Pe soclul lat din cărămizi arse, lipite cu un liant din var hidraulic, se fixează „tălpile” sau „temeiele” peste care se suprapun cununi de „ostreţe” (bârne de lemn dimensionate pe muchii) prevăzute cu găuri pentru introducerea „cepilor” (cuie din lemn) asigurându-se astfel verticalitatea pereților şi, implicit, un grad sporit de soliditate construcției.
Șarpanta acoperișului în patru ape cu o streașină foarte largă, modalitate constructivă care a contribuit substanțial la protejarea monumentului.
În interior, bolta semicilindrică dispusă longitudinal este supraînălţată la naos, prezentând o deschidere amplă comparativ cu pronaosul şi absida altarului. Raportată, însă, la lăţimea interioară a bisericii, deschiderea bolţii este relativ redusă, întrucât coarda de susţinere a acesteia se sprijină pe grinzi de margine („călcătoare”) care se detașează spre interior de planul vertical al pereților longitudinali ai naosului, fiind sprijinite pe console terminate în „capete de cai”.
La capetele coamei acoperișului, se află crucile originare din fier formate din două bare paralele, placate central și la extremități;
Inscripții
– Conţinutul însemnării de pe peretele de vest este următorul: „Pisah cine au dat la biserică pentru şindrilă, s-au dat tl.318 76. A dat Costan<dim i319 Barbu 20 tl., Căpi<tam Stan 13 tl., Stan i Vas<i>l<e>. Paraş 6 tl., Toder 4 tl. Ion 12 tl; Dumitraşcu 2 tl., Ion 1 tl., Preda 3 tl., Pătru i? M<a>ţ<i>lu320 (?), Voinea tl. 4, popa Arsenie 20 tl., Costea 3 <tl.>, Voicu 4 tl., Stan dă 1 tl., popa Stan 4 tl., Dragomir 1 tl., popa Voicu 1 tl., Nedela Voicu, a plă<tit> 2 tl.” (panoul 1) pentru şindrilit 22 tl.; au dat popa Arsenie 15 tl., Mihai căpi<tam 4 tl., Costan<dim 1 tl., Stan 1 tl.; Vladu 1 tl., văleat 7281”321 (1772 sept. 1 – 1773 aug. 31).
– Pisania de șindrilire marchează anul 7281 (1773)
– Pe un blat de lemn, sub o cruce incizată, încadrată de patru îngeri, la limita braţelor transversale, în centrul căreia este figurată „Maica Domnului cu Pruncul”, este consemnat, după un şir de nume, anul 1783: „Cu v(r)iarea Tatălui / şi cu ajutoriu [Fiului] şi cu săvârşi/rea Sf(â)ntului D(u)hŭ, aminŭ. Ridicătu-s-au / sf(â)ntă şi de viiaţă făcăto(a)re cruce / Pomeni G(ospo)di r(oa)ba Dumnezeu: Stana, Sandu, Gherghina, Ionŭ, Voica, Ba/rbu, Marica, Da(n)ilŭ, Cost/a(n)dina, Io(a)na, Mara, Io(a)na, Sandu, Stoica, / Voica, Stanca, Comanŭ, Enache, Badea, /Stanciu, Mihăilă, Sanfira, Preda, / Florea. Mărica, Măriia, Voica, Tă/nasie, Radu, Badea, Sandu, Comanŭ, / Tănasie, Voica, Neacşa, Pârvu, Păuna, / Lazerŭ sinŭ Ancuţa, Preda. 7291”. Pe latura dreaptă a crucii, sunt incizate următoarele nume: „Stanciu, / Gherghina, / Preda, / Măriia, / Mărica”
– Pe o bârnă a peretelui vestic : „s-a învelit, 9 oct. 1956”
Stare generală de conservare
Arhitectura – stare relativ bună
Structură – stare satisfăcătoare
Componente artistice – Icoanele sunt într-o stare avansată de deteriorare
Lucrări anterioare de restaurare
– În anul 2003 a fost executate lucrări de separare a naosului de pronaos.
– 2015, lucrări de refacere a soclului și a platformei de beton de pe latura de vest a bisericii.
Iosef Kovacs, Arhitect