Biserica de lemn „Sf. Ioan Botezătorul” – Bărbălătești

Datare

1801

Cod LMI – AG-II-m-A-13480

Adresă

sat Bărbălătești, comuna Valea Iașului

Tip de proprietate

Proprietate a parohiei ortodoxe Bărbălătești

Istoric (persoane și evenimente asociate istoriei monumentului)

Conform pisaniei păstrată în proscomidiar, biserica de lemn cu hramul „Sf. Ioan Botezătorul” din Bărbălătești a fost ridicată în 1800-1801 de obștea satului și jupân Stanciu Eșanu, dar existența unei biserici pe acest loc la sfârșitul sec. XVIII este documentată de un antimis datat 1786 (cercetătoarea Ioana Cristache-Panait considera că dimensiunile și forma bisericii originare sunt tipice pentru bisericile de lemn databile în secolul XVII). În 1860 biserica a fost renovată, au fost tencuiți pereții și a fost înlocuită tâmpla. La sfârșitul sec. XIX (conform pisaniei actuale) biserica a fost extinsă spre vest: pronaosul bisericii de lemn a fost inclus în naos și au fost construite un nou pronaos din zid și pridvorul peste care a fost ridicat un turn-clopotniță; tot acum biserica a fost pictată de pictorul Ion Pogoiu. Prezența, în pronaos, a figurii unui ctitor pe un strat de pictură anterior celui de la sfârșitul secolului XIX, pune sub semnul îndoielii informația oferită de pisanie. În pronaos se păstra o icoană reprezentând pe Sf. Ioan Botezătorul, semnată și datată „1800 Pandeleimon zugraf”. În 1971-1972 au fost refăcute temelia și învelitoarea de șiță a bisericii, au fost înlocuite tălpile de stejar. În 1975-1976 a fost introdusă lumina electrică, au fost retencuiți pereții, iar în 1979 a fost refăcută pictura de către pictorul Ion Anghel din Curtea de Argeș.

Comanditar

Obștea satului; jupan Stanciu Eșanu

Ctitor

Stanciu, Ana, Costa˂n˃dinu, Smăranda, Andreiu, Sanda, Ion/ Anca, Despa, Slamna, Marinu/ Marica, Aldea, Iacovu, Tran/dafir, Stanu, Nicolae, Radu/ Iftinca, Ștefanu/ Stanciu

Pictor

Pandeleimon; Ion Pogoiu; Ion Anghel

Descriere

Biserica, așezată la est de localitate și înconjurată de cimitir, are plan dreptunghiular, cu absida altarului decroșată, poligonală la exterior și interior (5/8), cu pridvor pe vest și clopotniță pe pridvor. Latura nordică a absidei nu este simetrică cu cea sudică din cauza proscomidiei amenajată, conform obiceiului, pe latura nordică a absidei altarului. La interior biserica are absida altarului acoperită cu triunghiuri curbe, naosul este acoperit cu o boltă semicilindrică în consolă, pe arce-dublou, iar pronaosul cu plafon tencuit. Delimitarea între absida altarului și naos se face printr-un perete de zidărie pe care este pictată tâmpla. Naosul este delimitat de pronaos prin perete plin străpuns de o ușă cu ancadrament de lemn, cu lintel ușor festonat. Interiorul bisericii este tencuit și pictat. Există deosebiri între pictura din registrul inferior al pereților și registrul superior, inclusiv bolțile naosului. În timp ce pictura din registrul inferior este o pictură în ulei, în stil academist, pe fundal uniform (operă a pictorului Ion Anghel), pictura din registrul superior și de pe bolțile naosului și plafonul din pronaos este în culori de apă este realizată în stil academist mai puțin acuzat și prezintă repictări (posibilă operă a pictorului Ion Pogoiu). La exterior biserica are un soclu înalt, decroșat, din piatră de râu legată cu mortar. În zona naosului fațadele sunt împărțite în două registre egale de un brâu în torsadă, iar porțiunea corespunzătoare pronaosului din cărămidă este tencuită și pictată cu scene din viața Sf. Ioan Botezătorul. Ferestrele au fost lărgite. Acoperișul sprijină pe console cu terminație în cap de cal. Pridvorul este mărginit de stâlpi de lemn pe un parapet cu baluștri traforați. Clopotnița de pe pronaos are plan octogonal, pereți din scândură și acoperiș piramidal.

Tehnici de construcție

Soclu de piatră de râu legată cu mortar. Pereții bisericii originare (naosul și absida altarului) sunt din grinzi de stejar încheiate în coadă de rândunică. Pereții pronaosului sunt din cărămidă legată cu mortar și tencuită. Acoperișul are șarpantă din lemn și învelitoare din șiță.

Inscripții

Pe o placă de piatră păstrată în altar : „+ Pomenește D˂oa˃mne pre ro/bi˂i˃ tăi ctitori˂i˃ sf˂intei˃ biserici : Stanciu, Ana, Costa˂n˃dinu, Smăranda, Andreiu, Sanda, Ion/ Anca, Despa, Slamna, Marinu/ Marica, Aldea, Iacovu, Tran/dafir, Stanu, Nicolae, Radu/ Iftinca, Ștefanu/ Stanciu/iul˂ie˃ leat 1801”

Pisania din interiorul bisericii : „Cu ajutorul lui Dumnezeu s-a ridicat această biserică/ în 1800. Nu se cunoaște ctitorul. La sfîrșitul sec. XIX s-a adăogat/ pronaosul și tinda și a fost pictată din nou de un pictor local, Ion Po/goiu. Între anii 1971-1972 s-au făcut reparații capitale la teme/lie și acoperită din nou cu șită iar între 1975-1976 s-au efectuat /lucrări de introducere a luminii electrice, îndepărtarea tencuielilor /degradate, retencuirea pereților și pictura din nou în anul 1979 /execută de pictorul Ion Anghel din Curtea de Argeș, /în vremea președenției d-lui Nicolae Ceaușescu președintele /Republicii Socialiste Romînia, episcop al Eparhiei Rîmnicului și /Argeșului fiind P.S. Episcop Iosif Gafton, protoereu pr. Ghițu Vasile, preot paroh Banică /Vasile prin osteneala și sârguința /celor 60 de familii ale acestei enorii. /S-a sfințit astăzi 1 iulie 1979 de către P.S. Episcop Vicar /Gherasim Piteșteanu.”

Lucrări anterioare de restaurare           

În 1971-1972 au fost refăcute temelia și învelitoarea de șiță a bisericii, au fost înlocuite tălpile de stejar.

În 1975-1976 a fost introdusă lumina electrică, au fost retencuiți pereții,

În 1979 a fost refăcută pictura de către pictorul Ion Anghel din Curtea de Argeș.

Adriana Stroe, istoric de artă, atestat MC 0035-E/15.12.2000